Blog – Prof. Gheorghe Manolea

26 aprilie – Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale

Din anul  2000, în calendarul ONU a fost inclusă o nouă sărbătoare: Ziua Mondială a proprietăţii intelectuale. Proprietatea intelectuală se referă la creaţii ale minţii şi se împarte în două categorii: Proprietatea Industrială (invenţii; mărci şi indicaţii geografice; desene şi modele industriale) şi Dreptul de Autor (opere literare; lucrări muzicale, de artă şi arhitectonice).

Iniţiativa instituirii noii sărbători a aparţinut Chinei, care a propus ca ziua în care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală OMPI, adică 26 aprilie 1970 ,   să fie desemnată ca Ziua Mondială a Proprietăţii  Intelectuale

Propunerea Chinei a fost   adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale şi de atunci, din anul 2000, ziua de 26 APRILIE  este celebrată de    OMPI şi de statele membre în fiecare an, constituind  o oportunitate pentru sensibilizarea publicului asupra  rolului şi contribuţiei proprietăţii intelectuale la  dezvoltarea economică, culturală şi socială a ţărilor  lumii.

Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale asigură protecţia la nivel mondial a drepturilor de proprietate intelectuală, pentru ca în acest fel, creativitatea inventatorilor şi a autorilor să fie recunoscută şi recompensată.

În fiecare an Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale lansează un mesaj cu o anumită destinaţie. În acest an , 2012, Directorul General al OMPI , domnul Francis Gurry,  a  transmis  un mesaj dedicat  inventatorilor  vizionari – oamenilor  ale căror invenţii  au transformat  viaţa noastră.

Iată ce se spune în

“ … inventatorul chinez Cai Lun….. a pus bazele în domeniul fabricării hârtiei – o tehnologie care a transformat totul, deoarece a permis înregistrarea de cunoştinţe. Apoi a fost inventarea literelor mobile, adusă în Europa de Johannes Gutenberg, inventatorul presei tipografice, care, la rândul ei, a permis difuzarea şi democratizarea cunoştinţelor. În zilele noastre am asistat la migrarea de  conţinut în format digital şi de distribuţie de mare putere a lucrărilor creative datorită internetului şi dezvoltării World Wide Web-ului – pentru care trebuie să-i mulţumim printre alţii, lui Tim Berners Lee.

În spatele celor mai multe invenţii se află istorii umane extraordinare. Într-o vreme în care erau puţini oameni de ştiinţă femei, Marie Curie Sklodowska a trebuit să lupte pentru a se consacra ea însăşi ca om de ştiinţă contrar statutului de soţie de savant. De asemenea, ea s-a luptat şi ca imigrant care muncea într-o altă comunitate. Dorinţa ei de cunoaştere a condus la descoperiri fundamentale pentru care a primit două premii Nobel în două discipline diferite – fizică şi chimie – fiind singura persoana care a realizat vreodată acest lucru

În domeniul artelor, inovarea are în vedere noi modalităţi de a vedea lucrurile. Un artist, un compozitor sau un scriitor vizionar ne poate arăta o modalitate diferită, o modalitate nouă de a vedea lumea. De exemplu Bob Dylan: el a adunat ceea ce se găsea în materie de muzică şi a transformat mai multe genuri de muzică, punându-şi amprenta în special asupra genurilor folk şi rock. Sau, de avut în vedere, arhitecţi – precum Zaha Hadid sau Norman Foster – care au transformat peisajele urbane şi au înfrumuseţat existenţa noastră, ţinând seama în acelaşi timp de necesitatea conservării mediului înconjurător.

Depindem de inovare pentru a merge mai departe. Fără inovare am rămâne în aceeaşi stare ca specie umană în care suntem în prezent. Cu toate acestea, invenţiile şi inovaţiile  – în domeniul sănătăţii, de exemplu – au o valoare relativ mică pentru societate cu excepţia cazului în care pot fi folosite şi împărtăşite. Aceasta este marea dilemă politică. Pe de o parte, costurile inovării în medicina modernă sunt enorme, iar de cealaltă parte, nevoia de compasiune şi necesitatea schimbului de inovaţii utile, este de asemenea, enormă.

Consider că trebuie să privim proprietatea intelectuală ca pe un mecanism abilitat pentru a răspunde acestor provocări. ”

După cu bine știți, mi-am făcut o misiune de credință din promovarea valorilor  românești ,așa că , preluând tema lansată de OMPI voi evoca doar câțiva inventatori vizionari din zona noastră, subliniind  că  Oltenia a dat României, a dat lumii mulți vizionari.

Încep cu Petrache Poenaru, născut în localitatea Bănești, din jedțul Vâlcea, în apropiere de Bălcești.El a obținut un Brevet francez pentru ” Condei portăreț  fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”, precursor al stiloului de azi. Petrache Poenaru a fost un vizionar și în alte domenii.În anii 1830 a contribuit substanțial la organizarea învățământului, la introducerea sistemului metric în  Țara Românească, la introducerea mașinilor în activitățile manufacturiere printre care fabricarea  cărămizilor.

Pot continua cu Nicolae Vasilescu-Karpen, născut la Craiova, un inventator vizionar în domeniul pilelor electrice, prin care și-a adus o contribuție remarcabilă la realizarea mijloacelor tehnice necesare zborului pe Lună, un intelectual vizionar  care a contribuit la înființarea Școlii Politehnice din București pe care a condus-o ca Rector de la înfiinșare, în 1920, până în 1940.

Trebuie să-l amintesc pe Mihai Konteschweller , un invenator  vizionar  în domeniul radioului și în domeniul comenzilor de la distanță, al telemecancii. În 1935 făcea , în București, o demonstrație cu un vaporaș telecomandat, prin unde radio , de pe malul lacului din Parcul Carol.

Este foarte bine cunoscut Henri Conadă, un inventator vizionar  în domeniul aviației. Bunicul său s-a născut la Perișor , Dolj, iar tatăl său  s-a născut la Craiova.

Medicina este bine reprezentată. Il voi aminti doar pe doctorul Amza Jianu, născut în comuna Fălcoiu, jud. Olt, un inventator vizionar în domeniul metodelor chirurgicale.A inventat, în 1910-1912, un procedeu original de esofagoplatie. Este  considerat primul neuorochirug din țara noastră.

În acest domeniu, al medicinei, trebuie amintită  Tina Covaliu, născută la Craiova, absolventă a Liceului ”Elena Cuza”, inventator vizionar în tratarea  litiazei urinare.Este bine cunoscut medicamentul Covalitin.

În domeniul culturii, al artei, avem mulți vizionari.

Constantin  Brâncuși, părintele sculpturii moderne nu mai are nevoie de nici-o prezentare.Poate doar să spun că a terminat la Craiova Școala de Arte și Meserii care, acum, îi poartă numele.

Sabin Bălașa,  născut la Dobriceni, Olt,  la  dat 17 iunie 1932, un vizionar al renașterii artistice și culturale.

Închei acest articol cu partea finală din mesajul Directorului General OMPI

”Cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale din acest an, doresc să încurajez tinerii în mod special să se alăture dezbaterii, deoarece proprietatea intelectuală, prin definiţie, este schimbare, noutate şi se referă la realizarea transformărilor pe care dorim să le obţinem în societate”