28 May
Craioveanul Mihail Konteschweller şi telemecanica.
Posted in File din Istoria stiintei si tehnicii on 28.05.11
Ne aducem aminte adesea de jocurile din copilărie. Ne minunăm de imaginaţia de care am dat dovadă. Privim adesea la jocurile copiilor din zilele noastre . Ne minunăm de imaginaţia de care dau dovadă în jocurile lor. Uneori părinţii îi încurajează în jocurile lor de-a dreptul fabuloase. De cele mai multe ori , noi , ca părinţi sau educatori, suntem interesaţi de performanţele instituţionalizate şi nu dăm importanţă dezvoltării imaginaţiei copiilor. Sunt multe exemple de soluţii tehnice de avangardă care au încolţit în mintea oamenilor în perioada copilăriei. Un exemplu este craioveanul Mihail Konteschweller.
Copilăria
Mihail Konteschweller s-a născut în data de 23 mai 1897 la Craiova.
Din păcate nu dispun de date despre studiile primare şi secundare pe care , probabil, le-a făcut la Craiova. Documentele menţionează că în 1914, adică la vârsta de 17 ani , a făcut mai multe fotografii aeriene deasupra Craiovei. A folosit un zmeu, pe care a fixat un aparat de fotografiat şi pe care îl declanşa de la sol cu ajutorul unei sfori .Se poate spune că a fost prima încercare de comandă de la distanţă, sau , altfel spus, de telemecanică, domeniu care l-a pasionat şi în care a fost un pionier recunoscut în ţară şi în străinătate.
Contribuţii în radiofonie.
Studiile superioare le-a făcut în Anglia fiind preocupat de radiofonie.
În timpul primului război mondial dar mai ales imediat după terminarea lui, interesul pentru radiofonie şi telegrafia fără fir a crescut foarte mult .Craioveanul Nicolae Vasilescu Karpen, instalează, la Bucureşti, lâgă lacul Herăstrău, în 1915 primul post de radiotelegrafie – cunoscut sub acronimul TFF , telegrafia fără fir, din România cu care a intrat în legătură cu staţii similare din Europa. . Avea o putere de 150 kW.De altfel, în 1917 Lucien Lévy inventează superheterodina , adică receptorul radio standard utilizat, ca schemă de principiu, până în zilele noastre atât în receptoarele de trafic cât şi în cele casnice.În perioada 1924- 1925 Mihail Konteschweller a locuit şi a lucrat la Paris unde a realizat mai multe aparate de radio de tip ultra-reacţie şi super-reacţie.
Mihai Konteschweller publică în reviste de specialitate rezultatele obţinute în domeniul radiofoniei. Una dintre acestea, RADIOFONIA, cu apariţie bilunară, apărută la 15 octombrie 1925 îl avea colaborator pe Mihai Konteschweller, alături de prof. doctor D.Hurmuzescu, comandor Boerescu, ing. I. Halpern, ing. I. Bruneanu, ing. Sergiu Condrea si ing. Emil Petraşcu. Cât de importantă a fost această revistă în răspândirea cunoştinţelor despre radiofonie rezultă şi din memoriile profesorului Mihail Gelep.” În anul 1926 întâmplarea face să-mi cadă în mână o revistă de radio, în care era descris un aparat cu 3 lampi, – invenţiunea unui concetăţean de-al nostru stabilit la Paris, şi al cărui aparat pe vremea aceia era cotat ca cel mai bun – Super Reacţia Dr. Konteschweller. După multe, foarte multe încercări, din cauza neştiinţei am ajuns totuşi să înjgheb acest aparat care da audiţiuni satisfăcătoare..”.
Experienţa acumulată în aceşti ani a fost prezentată în două cărţi :Actualităţi radiofonice, publicată la Bucureşti în 1931 şi Radio pentru toţi (2 volume), publicată la Bucureşti în 1930 şi 1931 de Tipografia “Dimitrie Cantemir” şi premiată de Academia Română.
Contribuţii în telemecanică.
Pasiunea lui Mihail Konteschweller pentru telemecanică a culminat în 1934 prin realizarea unui vaporaş telecomandat. Iată cum este descrisă această realizare în cartea „Enciclopedia invenţiunilor tehnice”, apărută în 1939 la Bucureşti sub îngrijirea ing. Nicolae Constantinescu .” În cadrul expoziţiei târg a industriei româneşti ţinută în Parcul Carol I în toamna anului 1935, vizitatorii au putut vedea un vaporaş pe lacul parcului, condus de pe mal prin ajutorul undelor electromagnetice. În aplicarea acestei demonstraţii, inventatorul ing. Mihai Konteschweller, a aplicat soluţii cu totul originale, cu mijloace modeste şi într-un timp scurt. Vaporaşul poate primi 6 comenzi : înainte, înapoi, la dreapta şi înainte, la stânga şi înainte, sirenă şi oprire. Aceste comenzi sunt suficiente spre a conduce vaporaşul în orice punct de pe suprafaţa lacului”. Contribuţiile lui Mihail Konteschweller, ajutat şi de ing. Gheorghe Volbură, la realizarea telecomenzii se referă atât la pupitrul de comandă, mânuit de pe mal, cât şi la partea de recepţie montată pe vaporaş. Iată cum era descrisă această componentă .” Chestiunea aceasta a releului e de o importanţă deosebită , căci de funcţionarea lui ireproşabilă depinde în cea mai mare parte siguranţa funcţionării. Releul adaptat la vaporaş este improvizat de inventator din 2 bobine de receptor telefonic, montate pe un miez magnetic. Pentru a asigura un reglaj mai fin al tensiunii paletei ( adică al cârmei ) s-a aplicat acestuia un resort de ceasornic. Vaporaşul a putut fi condus pe toată suprafaţa lacului care se întinde până la 2-300 de metri de postul de emisiune”.
Soluţiile imaginate şi rezultatele obţinute de Mihail Konteschweller în domeniul comenzii de la distanţă au fost publicate în cartea „ Telemecanica” apărută la Tipografia Cuvântul Românesc din Bucureşti în 1937. Această carte, premiată de Academia Română, l-a consacrat ca promotor al telemecanicii în ţara noastră. Termenul de telemecanică a fost utilizat în literatura de specialitate din ţara noastră până în anii 80 , un exemplu fiind revista Automatica, Telemecanica.
Mihail Konteschweller, istoric al posturilor de radio.
Mihail Konteschweller a mai scris încă două cărţi Televiziunea şi alte înfăptuiri în legătură cu electricitatea, publicată în 1938 şi Radioelectricitatea, publicată în 1944 de Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă.
Cartea Radioelectricitatea cuprinde multe informaţii necesare, la vremea aceea, unui tehnician , unui inginer care lucra în radiocomunicaţii, într-un studio de Radio dar cuprinde şi o descriere a posturilor de radiodifuziune din România: „Radio Bucureşti de 12 kW , Băneasa-Otopeni , 1929;Radio România de 150 kW , Bod- Braşov, 1935;Postul pe unde scurte de 4 kW , Bucureşti 1941;Radio Moldova de 5kW pe 259 m , Iaşi , 1941.
Programele au loc în sediul societăţii, str. General Berthelot 60, Bucureşti, unde sunt amenajate 3 studiouri şi 2 cabine pentru conferenţiari. Într-un viitor apropiat sediul societăţii şi studiourile se vor muta în Casa Radiodifuziunii care urmează să se construiască pe Bulevard Mareşal Prezan, lângă Arcul de Triumf.
Postul Radio Bucureşti este alimentat în întregime dela reţeua de curent trifazic a oraşului (consumă 75-80kW).Radio România este unul dintre cele mai mari posturi de radiodifuziune din Europa. S’a ales o undă lungă (1875 m) pentru a reduce absorbţia produsă de munţi şi de păduri. Acest post deserveşte în undă directă aproape tot cuprinsul ţării, afară de regiunea Timişoarei.
În deosebire de celelalte posturi de radiodifuziune, postul dela Bod nu este alimentat dela reţea şi are o uzină proprie. Un grup de trei motoare Diesel, de câte 40kW, din cari unul de rezervă pentru energia electrică necesară….
Al treilea post al Societăţii Române de Radiodifuziune a fost construit de d-l dr.ing. E.Petraşcu, Directorul tehnic, în colaborare cu inginerii societăţii. Realizat întîi ca post de 100 de waţi la Institutul Electrotehnic din Bucureşti, a fost mutat la Băneasa, completat şi în urmă mărit la 300 waţi alimentare anodică. După aceea a fost înlocuit cu postul de 2kW calculat şi construit în întregime de Societatea Română de Radiodifuziune. În urmă acest post a fost mărit la 4kW antenă şi mutat în Bucureşti.
Profesorul Mihail Konteschweller
A lucrat ca inginer la Bristol (Anglia), la Reşiţa, la Casa Şcoalelor şi în cadrul Armatei române, iar în ultimii ani de viaţă a fost profesor la Politehnica din Iaşi, catedra de curenţi slabi.Deşi a activat la Iaşi numai doi ani, 1945- 1947 , an în care a decedat la vârsta de 50 de ani, prezenţa sa a fost atât de puternic recepţionată încât promoţia de ingineri din 1948 a Universităţii „Gheorghe Asachi” din Iaşi poartă numele de „ promoţia prof. dr.ing. Mihail Konteschweller”.
2 comments on this topic
21. August - 11:22 am
Bună ziua,
Prof. Gheorghe Manolea a scris:
Din păcate nu dispun de date despre studiile primare şi secundare pe care , probabil, le-a făcut la Craiova.
La: http://www.aman.ro/files/digitale/personalitati_doljene/personalitati/K/konteschweller%20mihail.pdf se găseşte informaţia :
„Studii la Liceul Fraţii Buzeşti; studii superioare la Politehnica din Berlin şi Londra.” şi chiar o fotografie – portret.
De menţionat că a existat un frate, medic, Dr. Titus Konteschweller care a activat (mai mult) în Franţa. Istoriografia medicală franceză îl menţionează ca primul care în 1918 a introdus cuvîntul şi procedeul de piroterapie pentru tratamentul unor boli (pe atunci) incurabile.
(Wikipedia.fr: „C’est le Dr Konteschweller Titus qui forgea le mot pyrétothérapie en 1918”)
Dr.Titus Konteschweller (în istoriografia radiotehnică franceză nu există nici o referire la Mihail) a avut între 1923 – 1930? la Paris şi o firmă de radiotehnică: „TITUS” Dr. Titus Konteschweller 69 rue de Wattignies 75012 Paris. A fabricat şi vîndut (aproape exclusiv) receptoare TSF cu superreacţie.
În amintirile unor radioamatori francezi este menţionat drept „campionul superreacţiei“:
http://tsf.pagesperso-orange.fr/histoire-rg/page4.html
„Le champion de la ” Super-Réaction “, le Docteur Titus Konteschweller présente un poste à 2 lampes et annonce que les postes à grand nombre de lampes sont appelés à disparaître. ” Les progrès de la T.S.F. seront basés sur une réduction très importante des lampes avec un travail plus grand effectué par celles qui resteront ” (publicité parue dans l’Antenne du 07/11/1926)”.
Probabil în memoriile profesorului Mihai Gelep la care faceţi referire „Super Reacţia Dr. Konteschweller” „invenţiunea unui concetăţean de-al nostru stabilit la Paris” vine de la Titus şi nu de la Mihail.
Cu stimă,
P.Schorsch
5. June - 7:39 am
Iată ce destoinic Craiovean! Cât a făcut pentru dezvoltarea tehnicii performate pe care o utilizăm acum fără ca o clipă să ne gândim la acesta! Ar fi interesant să il vedem și într-o imagine dacă există….Nu am putut accesa deocamdată pe Gh. Lazăr. Felicitări!