Strada Ludovic Mrazek
În urmă cu câțiva ani am scris într-un ziar local un ciclu de articole sub titlul generic ”File din istoria științei și tehnicii”. Forma electronică a ziarului avea posibilitatea postării unor comentarii de către cititori. Articolul dedicat lui Ludovic Mrazek se încheia cu fraza următoare :” Numele său a fost dat Amfiteatrului Facultăţii de Geologie şi Geofizică din Bucureşti. O stradă din Craiova, cartierul Sărari, pornind din strada Henri Coandă, poartă numele său, Ludovic Mrazek”. O cititoare a comentat astfel: ”trec în fiecare zi pe această stradă dar nu știam cine a fost Ludovic Mrazek”. Atunci mi-a venit ideea de a scrie sau de a povestii despre numele străzilor, despre numele străzilor din Craiova.
Așadar, strada Ludovic Mrazek este situată în cartierul Sărari. Pornește din strada Henri Coandă , intersectează strada Electroputere și ajunge în strada Sărari. Cele câteva blocuri sunt botezate cu litera M urmată de numrul 19, 26,31,44 și 45. Strada este simplă dar personalitatea lui Ludovic Mrazek este complexă.
Ludovic Mrazek s-a născut la data 17 iulie 1867 în Craiova.
Tatăl său , Ludovic Valeriu Severin, a fost farmacist, iar numele l-a luat de la mama sa ,Alexandrina Mrazek. Şcoala primară şi liceul le-a urmat la actualul Colegiu Naţional Carol I. La insistenţele tatălui său, se înscrie la Facultatea de farmacie din Bucureşti unde l-a avut ca profesor pe Victor Babeş. A obţinut licenţa în farmacie în 1889 dar aspiraţiile lui se îndreptau către cercetări în spaţiul liber şi de aceea a renunţat la farmacie şi s-a apucat de mineralogie. A plecat la Geneva pentru specializare. Folosind cunoştinţele deja dobândite, a îmbinat creator ştiinţele fizico-chimice cu mineralogia, petrografia , tectonica .La Geneva a obținut licenţa în ştiinţe fizico-naturale în 1891 şi titlul de doctor în 1892.
La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie şi Petrografie la Universitatea din Bucureşti, deţinând în perioada 1894-1937 funcţia de şef al Catedrei de Mineralogie. A predat cursul de “Cristalografie, Mineralogie şi Petrografie” la Facultăţile de Ştiinţe şi Ştiinţe Naturale (Universitatea din Bucureşti), la Facultatea de Farmacie şi la Facultatea de Chimie Industrială (Institutul Politehnic). Expunerile sale erau clare şi sistematice, legate de practica economică şi de viaţă, profesorul fiind preocupat de punerea în valoare a esenţialului. A organizat şi dotat un laborator de mineralogie şi o bibliotecă în care a adus şi cărţile personale. Ludovic Mrazek a elaborat primul curs de mineralogie şi petrografie din România. În 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1905 devine membru titular fiind apoi , între 1932 şi 1935 ,Preşedinte al Academiei Române .
Primele cercetări în ţară le face între 1893 şi 1900 în zona şisturilor cristaline din munţii Mehedinţului, Gorjului, Muncelului şi nordul Dobrogei. Cu această ocazie lămureşte originea granitului de Cozia- rocă granitică – şi explică evoluţia zăcămintelor din Valea Jiului. A doua etapă a cercetărilor sale , efectuate între 1900 şi 1930 , a avut ca obiect colinele subcarpatice bogate în sare şi ţiţei. A explicat apariţia petrolului din materia organică demonstrând că materia primă organică din care s-a format petrolul este planctonul mărilor. El a definit termenul de “diapir” şi fenomenul de “diapirism” (deformări plastice şi ridicarea sării prin străpungerea formaţiunilor de deasupra zăcământului) pentru sarea gemă, demonstrând că ele pot oferi o capcană eficace pentru zăcămintele de hidrocarburi. În acest context, Ludovic Mrazek a explicat distribuţia acumulărilor de hidrocarburi în zona neogenă, subcarpatică.
În 1900, la Expoziţia Internaţională de la Paris, a prezentat prima hartă a formaţiunilor de sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire. În 19 iunie 1906 a fost înfiinţat , prin Decret Regal, Institutul Geologic al României, primul Director fiind Ludovic Mrazek, unul dintre iniţiatori. A condus acest institut din 1906 până în 1930 , reuşind să impună un climat de colaborare şi înţelegere. Rezultatele erau prezentate în şedinţe săptămânale ţinute, de regulă vinerea. O sinteză a acestora a făcut obiectul memoriului prezentat guvernului României şi intitulat „ Problema petrolului în România faţă în faţă cu problema mondială din 1919” în care se propunea instituirea unui monopol de stat asupra zăcămintelor de petrol şi gaze naturale şi finalizat prin apariţia legii minelor în anul 1924.
Sub conducerea sa, în anul 1920 a fost elaborată prima hartă geologică a României, au fost evaluate câmpurile petroliere şi gazeifere din Transilvania.
În 1926 , sub coordonarea lui Mrazek, a fost realizată şi expusă la Congresul Geologic internaţional de la Madrid , macheta Hărţii Geologice a României, la scara 1:1.500.000, imprimată apoi în 1927.
La final, o lecţie de modestie.
În 1930 Ludovic Mrazek, la 63 de ani, este pensionat în ciuda contribuţiilor sale şi a capacităţii sale de a conduce noi cercetări. Caracter de luptător, îşi dedică energia organizării de reuniuni ştiinţifice – printre acestea cea din 28-30 septembrie 1930 la Petroşani- editării unui buletin ştiinţific , acţiuni care au dus la creşterea prestigiului ştiinţific al României. A susţinut conferinţe cu teme legate de minele de aur din România, clasificarea flisului românesc, depozitele de sulf din România, originea lacurilor sărate, originea loessului, exploatările miniere din România etc. Ludovic Mrazek născut şi educat la Craiova, a reuşit, prin muncă şi dăruire, să scrie o pagină de aur în istoria geologiei româneşti
S-a stins din viaţă la 9 iunie 1944 în Bucureşti. Avea 77 de ani. Înainte de trecerea în lumea celor drepţi a cerut ca banii pentru florile care urmau să împodobească sicriul să fie dăruiţi oamenilor sărmani, iar oficialităţile să nu rostească nici-un cuvânt considerând că atât el cât şi oficialităţile au spus deja ce au avut de spus cât a fost în viaţă. O lecţie de modestie şi realism.