23 Jan
23.01.2025.Ioan Ştefan Gheorghiu şi proiectele strategice.
Posted in Personalități din știință și tehnică din România on 23.01.25
Personalitățidin știință și tehnică
Ioan Ştefan Gheorghiu şi proiectele strategice.
Azi la emisiunea Personalități din știință și tehnică vă propun să discutăm despre un vizionar în domeniul electrotehnicii, Ioan Ștefan Gheorghiu.
În ultimii ani vorbim mult despre proiecte. În ultimii ani sintagma „proiect strategic” este frecvent utilizată în discuţiile noastre profesionale. Aparent, sintagma „proiect strategic” este un concept nou, al zilelor noastre. Şi totuşi, dezvoltarea societăţii, dezvoltarea unor sectoare economice, dezvoltarea instituţiilor pe baza unor proiecte strategice s-a aplicat din toate timpurile. S-a aplicat şi la noi în ţară. Diferenţa constă în modalitatea de elaborare a proiectelor strategie. Acum, la elaborarea proiectelor strategice lucrează echipe, echipe interdisciplinare. Acum, la elaborarea proiectelor strategice se aplică metode complexe. Valoarea proiectelor strategice este verificată în timp. Multe proiecte elaborate acum o sută de ani şi-au dovedit, în timp, valoarea strategică.
Atunci, aceste proiecte strategice au fost elaborate de o singură persoană, iar metodele erau mai simple. L-am ales, pentru exemplificare, pe renumitul profesor Ioan Ştefan Gheorghiu, I.S.Gheorghiu.
Ioan Gheorghiu s-a născut la Bacău la data de 24 august 1885. A făcut studiile primare la Bacău, iar pe cele gimnaziale şi liceale la Bucureşti.
În 1904 s-a înscris la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti pe care a absolvit-o ca şef de promoţie în 1909. Printre profesorii care au contribuit la formarea sa se numără Spiru Haret şi Anghel Saligny. După absolvire, a primit din partea Academiei Române o bursă „ Adamachi” care i-a permis o specializare în domeniul electric, domeniu pe care Şcoala Naţională de Poduri nu îl acoperea în întregime. Şi-a continuat studiile la Şcoala Superioară de Electricitate din Paris, pe care a absolvit-o în 1910, şi pe cele practice la uzinele Allgemeine Electrizitäts Gesellschaft (AEG) din Berlin (1910-1911). A făcut apoi o călătorie de studii pe tema electrificării căilor ferate, în Germania, Franţa şi Italia.
Şi-a început activitatea în 1911 ca inginer în portul Constanţa, a continuat la Societatea de Tramvaie Bucureşti, între1912 și1914, iar apoi, până în 1924, la CFR ca şef al Serviciului de electrificare şi la Societatea de gaz şi Electricitate din Bucureşti unde s-a ocupat de dezvoltarea reţelei electrice din Bucureşti.
In anul 1913 Ioan Ştefan Gheorghiu, la cererea Direcţiei Generale CFR, elaborează primul proiect de electrificare a căii ferate Sinaia – Pietroşiţa şi de prelungire a electrificării pe tronsonul Sinaia – Predeal. În studiul care însoţea proiectul, exemplu de clarviziune tehnică, exemplu de proiect startegic, I.S.Gheorghiu recomanda construirea a două centrale hidroelectrice pe Ialomiţa superioară la Dobreşti şi la Gâlma-Moroieni, realizate de altfel ulterior. Prima în anii 1928-1930, iar a doua în anii 1952 – 1953. Tot în 1913 s-a pus problema execuţiei căii ferate Pietroşiţa-Moroeni-Sinaia precum şi prelungirea acesteia până la Predeal care, la vremea aceea, era staţie de frontieră. Din motive economice proiectul nu s-a aplicat. Abia în 1959 începe electrificarea liniei de cale ferată Braşov-Predeal-Câmpina. La 27 decembrie 1960 a fost plantat în staţia Predeal stâlpul metalic nr. 69, pe fundaţie de beton monolit, moment considerat începutul lucrărilor de electrificare la Căile Ferate Române. La 1 august 1963 a fost terminat si trecut în probe tehnologice tronsonul Braşov–Predeal, prima cale ferată normală electrificată din România. La 9 decembrie 1965 a fost dată în exploatare zona Braşov-Predeal, apoi, în 20 aprilie 1966 s-a deschis circulaţiei şi linia electrificată Predeal – Câmpina, extinsă până la Bucureşti şi inaugurată la 16 februarie 1969.
A contribuit la modernizarea Uzinei Filaret-Bucureşti şi extinderea reţelei de 5kV în afara Bucureştiului, introducerea cablului subteran de 30 kV pentru distribuţia energiei electrice şi electrificarea zonei rurale din jurul capitalei. A contribuit la modernizarea şi extinderea Uzinei Grozăveşti, prin creşterea puterii instalate de la 30.000 kW la 80.000 kW . A colaborat la realizarea hidrocentralei de la Dobreşti şi a primei linii de 110 kV din ţară : Dobreşti-Târgovişte-Bucureşti.
Hidrocentrala Dobreşti este situată pe cursul superior al râului Ialomiţa la cota 893,50m şi cuprindea, la darea în funcţiune, 4 turbine Pelton de 5650 CP plus una de 210 CP pentru servicii auxiliare. Puterea instalată era de 22.810 CP corespunzând la un debit de 7 m3/sec. la înălţimea de cădere de 304 m. Turbinele erau cuplate cu generatoare de 5.000 kVA. Uzina electrică de la Dobreşti a fost prima uzină din Europa echipată cu aparatură de automatizări realizată după o soluţie brevetată de Brown-Boveri. Pentru transportul energiei electrice produse aici, tensiunea era ridicată la 110 kV prin 4 transformatoare de 5000 kVA. Linia de transport cu piloni metalici, era echipată cu 4 conductori de la Dobreşti până la Târgovişte şi cu 6 conductori oţel-aluminiu (2 circuite) de la Târgovişte la Bucureşti.
Ioan Ştefan Gheorghiu şi-a început activitatea didactică în 1920, la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, apoi din 1921, la Şcoala Politehnică Bucureşti, Catedra de maşini şi aparate electrice, devenind profesor titular în 1926. Despre cursurile sale se spunea : „Prelegerile sale de maşini electrice erau pătrunse de rigoare ştiinţifică împletite armonios cu partea aplicată, menţinând la un nivel superior îmbinarea între teorie şi practică. Cursurile sale ţineau pasul cu progresele realizate, fiind împrospătate mereu cu noutăţi ştiinţifice şi practice”. „Rămâne pentru toţi care l-au cunoscut ca o figură de distins dascăl, ce uneşte o cunoaştere profundă a teoriei clasice a maşinilor electrice cu o deosebită claritate a expunerii, cu privirea mereu aţintită spre sublinierea esenţialului, spre aplicaţiile posibile ale teoriei prezentate”.
Ioan Ştefan Gheorghiu a dezvoltat o teorie generală unitară a maşinilor electrice de curent alternativ, cu sau fără colector. In domeniul funcţionării în paralel a centralelor electrice, a aplicat o metodă devenită ulterior clasică, sub numele de metoda generatorului unic. A elaborat o metodă comparativă pentru stabilirea tarifelor la energia electrică. Ca întemeietor al şcolii româneşti de maşini electrice a elaborat primele cărţi din acest domeniu. Astfel , între 1960-1966, a elaborat „Tratatul de maşini electrice” în patru volume şi, în perioada 1968-1972 a elaborat „ Culegere de probleme de maşini electrice”, trei volume.
Pentru a asigura pregătirea practică a studenţilor, a organizat, la Politehnica Bucureşti, Laboratorul de maşini electrice.
Ca urmare a rezultatelor obţinute în activitatea de cercetare, în anul 1951 a fost numit Director al Institutului de Energetică al Academiei Române. În această calitate a contribuit la abordarea unor noi direcţii de cercetare privind utilizarea maşinilor electrice.
Ca recunoaştere a meritelor ştiinţifice şi profesionale a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1948 apoi membru titular în 1952. A fost vicepreşedinte şi preşedinte al Secţiei de ştiinte tehnice în perioada 1959-1963.
S-a stins din viaţă în ziua de 6 noiembrie 1968.
Așadar, stimați ascultători, azi v-am povestit despre profesorul universitar Ioan Ștefan Gheorghiu, un vizionar în domeniul electrificării căilor ferate, al hidrocentralelor și termocentralelor, întemeietor al școlii românești de mașini electrice din țara noastră.
Pentru consolidarea informațiilor despre personalitatea profesrului Ioan Ștefan Gheorghiu vă sugerez ca într-o sâmbătă sau într-o duminică să faceți excursie până la Terocentrala de la Iașlnița.
După ce ieșiți din oraș, treceți pe sub podul rutier care asigură accesul pe Centura de Nord a Craiovei, și urmați drumul spre Filiași.
Observați pe partea dreaptă calea ferată Craiova- Timișoara, electrificată în 1969 până la Orșova. Vă reamintesc că Ioan Ștefan Gheorghiu a propus un proiect de electrificare a căilor ferate din România în 1913.
Tot pe partea dreaptă poate fi observată linia de tramvai electric, care merge până la Termocentrala de la Ișalnița, inauguată în 1987. Vă reamintesc că tramvaiul electric din București a fost inaugurat în 1894.Ioan Ștefan Gheorghiu a lucrat ca inginer, ca tânăr inginer, la Societatea de Tramvaie din București între 1912 și 1914.
Ajungeți repede la Termocentrala Ișalnița, pusă în funcțiune în1964. Vă reamintesc că Ioan Ștefan Gheorghiu a contribuit la modernizarea Uzinei Filaret din București.
Peisajul este brăzdat de linii electrice de înaltă tensiune de 220 kV. Vă reamintesc că Ioan Ștefan Gheorghiu a proiectat prima linie de 110 kV din țară: Dobreşti-Târgovişte-Bucureşti.
Dacă această v-a plăcut această excursie, puteți să o repetați folosind tramvaiul ca mijloc de transport.
Mențiune.
Emisiunea „Personalități din știință și tehnică” este difuzată la Radio Sud, pe frecvența 97,4 MHz FM și on line radiosud.ro (ASCULTĂ LIVE), de luni până vineri, la ora 21:00.