Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Viaţa unor oameni începe în condiţii  memorate de istorie, vitrege pentru unii.Oamenii aceştia, unii dinte ei , luptă  cu  vicisitudinile vieţii şi le înving. Unii dintre ei îşi dedică energia semenilor  şi se aşteaptă ca semenii (sau  viaţa) să spună, într-un fel sau altul, “te apreciem, omule”. Uneori se întâmplă chiar aşa, alteori invers, adică semenii, desigur alţi semeni, să le spună  “ te condamnăm, omule”. Cele bune au fost uitate,iar condamnarea lor are rol  simbolic: cineva trebuie pedepsit pentru ca semenii, alţi semeni desigur, să se înspăimânte sau să se bucure sau să aibă sentimentul că au câstigat lupa cu viaţa. Iată  un exemplu   de inginer a cărui viaţă a început dramatic şi s-a sfârşit dramatic deşi a creat instituţii care funcţionează şi azi.

.             Fiul unui erou căzut pentru independenţa neamului.

Constantin Buşilă s-a născut în data de 4.05.1877 în oraşul Târgu Ocna, pe valea Trotuşului . Tatăl său, Dimitrie Buşilă  a fost căpitan în  Armata Română şi s-a jertfit pentru cucerirea independenţei  căzând eroic  pe câmpul de luptă în 31 august 1877. Nu a apucat să-l vadă pe Constantin  care a  dus de unul singur greutăţile vieţii. Urmează cursurile Liceului “Principatele Unite “ din Iaşi .Avea 18 ani când s-a înscris la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti. Student  dotat şi foarte sârguincios, a absolvit  studiile de inginerie în 1900 ca şef de promoţie, după care a plecat în Belgia, la Liège pentru perfecţionare în domeniul electrotehnic la Institutul de specialitate Montefiore, timp de un an de zile. Aici îşi susţine şi teza de doctorat.