Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Despre Istoria ştiinţei, Despre Inventatori,şi…despre mine!

26 Apr

26.04.2017 Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale

Posted in Mesaje transmise catre... on 26.04.17

Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale, 26 aprilie 2017 “Inovarea – pentru o viaţă mai bună”

Mesajul Directorului general Francis Gurry

În ultima vreme se vorbeşte enorm despre inovare, şi pe bună dreptate. Inovarea este o componentă centrală a bunăstării noastre economice şi sociale.
Inovarea – şi, implicit, progresul tehnologic pe care aceasta îl reprezintă – are o contribuţie semnificativă la creşterea economică şi creează oportunităţi pentru noi şi tot mai bune locuri de muncă.
Campania dedicată Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale de anul acesta celebrează inovarea şi modul în care ea ne îmbunătăţeşte viaţa. Totodată îi sărbătorim pe toţi cei care îşi asumă riscul de a aduce schimbarea în bine prin inovare. Directorul general al OMPI, Francis Gurry
Rareori avem timp să reflectăm asupra multiplelor modalităţi în care inovarea duce la creşterea calităţii vieţii. Este însă suficient să facem doar o comparaţie între felul în care trăim astăzi şi felul în care se trăia acum 100 de ani. În ultimul secol am asistat la o extraordinară transformare a calităţii vieţii sub aspect material, graţie apariţiei a nenumărate tehnologii şi produse noi şi perfecţionate. Iar noile şi extraordinarele domenii tehnologice: realitatea virtuală, inteligenţa artificială, imprimantele 3D, cipurile neuromorfe, nanotehnologiile, robotica, sistemele de editare genomică CRISPR şi toate cele care vor urma, fac ca perspectiva progreselor viitoare să fie extrem de promiţătoare.
V-aţi putea întreba ce legătură are proprietatea intelectuală cu toate acestea?
Proprietatea intelectuală este o componentă esenţială a succesului sistemului de inovare. Ea asigură recompensarea celor care îşi asumă riscul de a introduce în economie “noul”, în termeni de produse şi servicii. Ea asigură cadrul în care se desfăşoară lungul şi complicatul drum de la idee la produsul sau serviciul disponibil la scară comercială.
Campania din acest an reprezintă pentru noi toţi o ocazie de a reflecta asupra a ce înseamnă să inventezi şi asupra provocărilor aferente acestui proces. În plus, ea se doreşte şi un imbold pentru a gândi cum putem pune inovarea în slujba întregii societăţi.
Vă doresc tuturor o Zi Mondială a Proprietăţii Intelectuale fericită, fructuoasă şi inovatoare.

No Comments »

27 Dec

27.12.2016 Scurtă istorie a intrumentelor de scris

Posted in Mesaje transmise catre... on 27.12.16

Ustensile –instrumente pentru scris

Papirus 3000 îChr.

Papirusul este atribuit ca aparținând egiptenilor, materia prima fiind tulpina trestiei cultivatã in Valea Nilului. Membrana exterioara era desfacuta in benzi verticale care se aşezau una lângã alta. Suprafaţa obtinutã este acoperita cu un lichid gumat peste care se aşezau alte benzi orizontale. Dupã  presare şi uscare se şlefuiau cu bucaţi de piatrã sau os.

Cerneala

În aceiaşi perioada se folosea pentru scriere cerneala neagrã, fabricatã din seu, gumã arabicã şi praf de cãrbune. Cerneala se se pãstra uscatã sub forma  de pastile. La 2500 îChr este semnalatã cerneala roşie obţinutã din cinabru.

Pergamentul 197 – 156 îChr.

Se pare ca acesta a apãrut ca urmare a rivalitaţii comerciale si culturale dintre Faraonul Ptolemeu si Regele Pergam. Faraonul a intrerupt livrarea cu papirus catre Pergam determinându-i pe scribii acestuia sã inventeze un nou suport pentru scris – pergamentul – confecţionat din piele de oaie, de caprã, de viţel, de antilopã si chiar de lup.

Hârtia.

O poveste lungã. Hârtia din mãtase era cunoscutã în China din anul 200  îChr. Hârtia din materiale vegetale a fost inventatã tot în China de Cai Lun – un eunuc al împãratului  Hedi (88-106).El a pus la punct o metodã de fabricaţie pornind de la scoarţã de capac, deşeuri de in. Prima hârtie reciclabilã dateazã  de la 1793, o perioadã care coincide cu o crizã  economicã. Tot dupã o perioadã de crizã, al doilea rãzboi mondial, a apãrut tehnica actualã de reciclare a hârtiei.

Istoria hârtiei are “semne” şi în ţara noastrã.

În 1539 braşovenii Johann Fuchs şi Johannes Benkner instaleazã în oraşul lor prima “moarã” (fabricã) de hârtie. Se presupune cã prima “moarã” de hârtie din Transilvania ar fi fost instalatã la Orlat, lângã Sibiu, pe valea Cibinului între 1534 şi 1539.

În 1768 începe sã funcţioneze “moara” de hârtie de Prundul Bârgãului care, modernizatã, funcţioneazã şi astãzi.

Creionul 1564.  Primul creion de grafit a fost inventat în Anglia – Cumberland. Documentele menţioneazã aceiaşi descoperire şi în în mania.

  1. Chimistul şi mecanicul francez Nicolas Jacques Conté (1755 – 1805), inventator foarte fecund, fabricã primele creioane de scris cu minã preparatã din grafit şi argint şi învelite în lemn de cedru. Conté a obţinut Brevetul nr. 32 în 1795 şi a fondat propria sa fabricã în Paris, str. Renard nr. 46. În 1993 societatea Conté a lansat în fabricaţie primul creion în întregime recicabil. El se numeşte Evolution.
  2. Se inventeazã  creionul mecanic. Primul creion care permitea avansul mecanic al minei, denumit Ever-Sharp Pencil, a fost inventat în 1915 de japonezul Tokuji Hayakawa.

Peniţa     1692     Bijutierul parizian Dalesme fabricã primele peniţe de scris din metal. Fabricaţia a fost perfecţionatã în 1772 de Fontaine.

  • Germanul J. Jansen, din Aachen, inventeazã peniţa de scris din oţel moale dar care abia în 1802 intrã în fabricaţie industrialã şi uz curent.

1780    Englezul Samuel Harrison propune înlocuirea penei de gâscã    pentru scris cu peniţã confecţionatã din metal.

Stiloul          Surprinzãtor dar nu se ştie exact cine a avut ideea revoluţionarã a

Stiloului actual.

Un prim brevet pe aceastã idee dateazã de la 1709. Pe timpul lui

d’Alambert (1717 – 1783) şi Diderot (1713 – 1784) se pare cã erau

folosite astfel de stilouri primitive. Chiar şi Caterina a Rusiei nota                   în Memoriile sale din 1748 cã a folosit o “panã” fãrã sfârşit. Între 1800 şi 1900 au fost depuse peste 400 de brevete pe aceastã temã.

25 mai 1827 românul Petrache Poenaru – literat şi profesor, inventeazã la Paris şi obţine Brevetul pentru “condeiul portãreţ fãrã sfârşit alimentându-se însuşi cu cernealã”. Este primul toc rezervor, precursorul stiloului actual realizat ulterior de Brissant şi Ciffin în 1863 şi de Watterman în 1884.

Creionul cu bilã (pixul) 1939. Ungurul Ladislau Biro concepe creionul cu bilã folosit la început de aviatori la altitudini mari. Totuşi Brevetul pentru principalul bilei a fost obţinut în 1888 de cãtre D.J. Loud. Rãmânea nerezolvatã problema vîscozitãţii cernelei.

  1. Biro era jurnalist. În timpul unei vizite la impremeria ziarului la care lucra a fost impresionat de avantajul cernelei cu uscare rapidã. Dar încã nu gãsise “trucul”. Începând cu 1940 s-a refugiat în Argentina. Într-o zi, urmãrind un grup de copii care se jucau cu bile a constatat cã acestea, dupã ce treceau printr-un canal murdar lãsau în urma lor nişte urme negre. Aşa a gãsit “trucul”. A dezvoltat ideea şi a depus un brevet de invenţie în 10 iunie 1943. Creionul sãu a fost fabricat de firma Reynolds din SUA.

Creionul BIC.   

În 1953 baronul Bich (1914 – 1994) lansa o campanie publicitarã pentru prezentarea faimosului vîrf “BIC”. O reinventare, pusã la punct în 1949. Ca urmare Marcel Bich a cumpãrat toate brevetele lui Biro şi va pãstra un secret absolut asupra propriilor procedee de fabricaţie. Utilizarea vîrfului BIC în şcoli a fost autorizatã în 1965.

Creionul cu bilã care şi şterge. 1979. Firma americanã Gillette a lansat în 1979 primul stilou cu gumã numit Eraser Mate sau Replay. Este singurul stilou de acest tip deoarece secretul de fabricaţie este bine pãstrat. Pânã în prezent n-a fost încã copiat.

 

 

No Comments »

04 Nov

03.11.2016 Discurs rostit la Ziua Facultatii de inginerie electrica

Posted in Mesaje transmise catre... on 04.11.16

Discurs rostit  la Ziua Facultăţii de inginerie electrică din Craiova

Doamnelor și Domnilor,

Rădăcinile învățământului tehnic din Craiova se întind adânc  în timp, iar evoluția acestuia este legată  de evoluția învățământului politehnic din România și de evoluția industriei din Oltenia.

În contextul discuțiilor de azi trebuie menționat că în 1948 Școlile politehnice  din București, Iași și Timișoara sunt tranfromate în Institute politehnice.

Tot în 1948 începe să funcționeze efectiv la Craiova Institutul Agronomic.

La 1 septembrie 1949 este înființată Uzina Electroputere prin preluarea Halelor industriale ale Uzinei Malaxa. În același an este dată în funcțiune Centrala Diesel Electrică Electroputere contectată cu cea deja existentă.

Așa a apărut conjunctura economică și socială favorabilă  pentru înființarea, la 7 iulie 1951, a Intitutului de Mașini și Aparate  Electrice  din Craiova, destinat pregătirii inginerilor necesari  pentru activitatea din Electroputere.

Înființarea Institutului de Mașini și Aparate Electrice a creat  în zonă o stare de emulație cu totul specială. Cei mai valoroși tineri din Oltenia erau atrași  de ingineria electrică deoarece puteau învăța la IMAE și puteau lucra la Electroputere.

Această atracție s-a  menifestat atât  în rândul elevilor  de la liceele de profil, cum a fost Școala medie electrotehnică din Craiova, dar și în rândul elevilor din liceele teoretice,  printre care și Nicolae Bălcescu, datorită  implicării profesorilor de matematică și fizică.

Totul mergea bine. Laboratoarele aveau o dotare de  excepție, asigurată de Ministerul învățământului  și de Ministerul  energiei electrice și industriei electrotehnice. Au fost înființate secții noi, Electricarea industriei, transportului și agriculturii. Au fost repartizați la IMAE tineri absolvenți de la Institutele politehnice din București, Iași , Timișoara sau care terminaseră facultatea la Leningrad sau Moscova.

Mai mult, facultățile au fost reunite administrativ într-o singură instituție care a purtat numele ” Institutul Tehnic”.  S-ar fi putut numi chiar Institut politehnic.

În 1957, aparent fără motiv, IMAE  ete  transformat în Facultatea de electrotehnică și transferat la Intitutul Politehnic din București. Toate echipamentele au fost duse la București.

Unii dintre asistenți au plecat la București , la Timișoara, la Petroșani,  la Iași. Mulți au rămas la Craiova. Au rămas la Electroputere, la Institutul Agronomic, la Institutul pedagogic, înființat între timp.

Dar au rămas la Craiova  absolvenții IMAE din 1955, 1956, 1957. Au revenit la Craiova și cei  care s-au înscris  ca studenți la IMAE dar au obținut diploma de inginer la București. Mulți dintre ei au contribuit  esențial la dezvoltarea ” fenomenului electrotehnic  Craiova ”, iar prin  ”fenomen ”  înțeleg învățământ , cercetare, industrie.

În anii care au urmat, oltenii, născuți în Oltenia sau  adoptați de Oltenia,  au făcut multiple demersuri pentru continuarea învățământului  electrotehnic superior la Craiova.

Ca urmare ,în 1966  s-a înființat Universitatea din Craiova și s-a reînfințat Facultatea de  electrotehnică, iar cadrele didactice, adică oamenii care au ” ars”  pentru  IMAE s-au reîntors la  catedră, s-au reîntors la Craiova.

Experiența  IMAE a continuat, prin oameni,   la Facultatea de electrotehnică.

În ultimii  ani , industria craioveană, inclusiv industria electrotehnică a suferit transfromări majore.

Pentru a înțelege aceste transformări , dar mai ales pentru a găsi soluții de fond la problemele de zi,  comunitatea inginerilor  din Craiova  a  organizat  mai  multe activități, inclusiv întâlnirea de azi. Printre acestea se  numără și  elaborarea unei Monografii dedicată  ” fenomenului  electrotehnic  Craiova ”.

În primul volum  , ” 65 de ani de învățământ  superior electrotehnic la Craiova. Etapa 1951-1966”  am prezentat, în special, oamenii acestei perioade : studenți, ingineri, profesori.

Ne dorim  ca evocarea acestor  oameni  să ne dea puterea    de a continua  ” fenomenul electrotehnic  Craiova ” , instituționalizat oficial în urmă cu 65 de ani.

Vă mulțumesc!

Prof.dr.ing.Gheorghe Manolea

03.noiembrie 2016.

No Comments »

16 Oct

16.10.2016 Pledoarie pentru Tradiție

Posted in Mesaje transmise catre... on 16.10.16

Pledoarie pentru Tradiție

Universitatea Tehnică de Mine din Freiberg  a fost  înființată în anul 1765.

Așadar, o Universitate veche, veche.

Zilele trecute l-am întâlnit  pe profesorul Carsten Drebenstedt, Directorul Institutului de  Inginerie minieră. Venise la Conferința SIMPRO  2016 organizată de Universitatea din Petroșani  în zilele de 13-15 noiembrie 2016.

În toate aceste zile a purtat uniforma tradițională a minerilor din Germania.20161014-07820161014-077

 

No Comments »

19 Sep

Lucrari SINGRO 2016

Posted in Mesaje transmise catre... on 19.09.16

Comunicări în Plen

Aula ” Alexandru Buia”

Moderatori

Mihai MIHĂIȚĂ Președinte Asociația Generală a Inginerilor din România AGIR

Aurel CÂMPEANU Președinte Filiala  Craiova a Academiei de Științe Tehnice din România ASTR

Gheorghe MANOLEA Președinte Sucursala AGIR Dolj

11,00-11,10 Cuvânt introductiv

Mihai MIHĂIȚĂ-AGIR,ASTR

P.1. 11,10-11,25 Interfața dintre urbanism arhitectură și tehnologie în contextul conceptului de oraș inteligent.Interviu cu  Alexander Wandl , cercetator TU Delft, Olanda, dep. de Urbanism, catedra Tehnologia si Proiectarea Mediului

Radu  Adrian IONESCU

 Ordinul Arhitecților din  România ,Filiala Oltenia.

P.2. 11,30-11,45 Utilizarea surselor regenerabile de energie – o soluție pentru alimentarea cu energie electrică a orașelor inteligente.

Ion BOSTAN, Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău

P.3. 11,50-12,05 Oxi-Jet « V-500 »  – Un echipament performant de protecţia mediului acvatic în oraşe.

Paul VLASE, Hydraulique sans Frontieres –Franța

P.4. 12,10-12,25 Asigurarea calității educației, precondiție pentru dezvoltarea durabilă a ”orașelor inteligente”.

Andrei CHICIUC, Carolina TIMCO; Stela GUVIR-Agenția Națională de Asigurare a Calității în Îvățământul Profesional,Republica Moldova

P.5. 12,30-12,45 QFORT – un produs românesc care cucerește Europa.

Ștefan Cherciu – CASA  NOASTRĂ  SA Craiova

P.6 12,50-13.05 Provocări și oportunități în transportul feroviar din România.

Ion GÎRNIȚĂ, Augustin POPESCU, Sorin DUMITRESCU, Daniela RACHIERU, Radu ZLATIAN- SOFTRONIC SRL Craiova

P.7 13,10-13,25 Tendințe și perspective în transportul electric urban individual.

Sorin PETCU-NEXTPACK MCHINERY Craiova

Secția 1 Infrastructură  și mijloace de  transport în comun și individual, monitorizarea traficului și parcărilor

Aula ”Alexandru Buia”

Moderatori: Vasile DRAGU Universitatea ”Politehnica” din București, Mircea BEJAN  Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Dumitru SACERDOȚIANU ICMET Craiova

1.1. 15,30-15,44 Modele pentru estimarea accidentelor la nivelul zonelor urbane.

Șerban RAICU , Dorinela COSTESCU, Augustin Mircea ROȘCA

1.2. 15,45-15,49 Dezvoltarea transportului public urban de mare capacitate – soluţie pentru un oraş inteligent.

Vasile DRAGU , Eugenia Alina ROMAN

1.3. 16,00-16,14 Analiza, modelarea și optimizarea circulației rutiere în zona Universității din Craiova.

Victor OȚĂT , Oana Victoria OȚĂT

1.4. 16,15-16,29 Parcările modulare- o soluţie de viitor.

Mircea BEJAN, Ioana  BĂLAN,  Barbu BEJAN

1.5. 16,30-16,44 Simularea sistemelor de acționare electrică destinate vehiculelor inteligente de transport urban.

Marcel NICOLA,  Dumitru SACERDOȚIANU

1.6 16,45-16,49 Bicicletă solară hibridă.

Dragoș PARASCHIV,  Costică ȘTEFĂNESCU

17,00-17,14 Pauză
1.7 17,15-17,29 Realizări și perspective în domeniul transportului modern cu aeronave, automobile și alte mijloace de locomoție.Soluții pentru transportul într-un oraș inteligent.

Traian TOMESCU,  Tudor TOMESCU, Gheorghe MACHIDON, Traian DÂRLĂU

1.8. 17,30-17,44 Dezvoltarea contrucțiilor de aeronave și a altor mijloace de locomoție cu motoare electrice și celule fotovoltaice  în vederea extinderii conceptului de oraș verde inteligent.

Traian TOMESCU , Tudor TOMESCU,  Viorel ȚIGĂU, Viorel ȘIȘMAN

1.9. 17,45-17,49 Autovehiculul autonom – o soluție pentru un oraș inteligent.

Constantin ȘULEA-IORGULESCU,  Cosmin IONETE

1.10 18,00-18,14 Standarde pentru transportul public și individual.

Daniela LULEA

1.11 18,15-18,29 Circulaţia urbanǎ şi semafoarele. Semaforul Şcolar- o preocupare actualǎ.

Mircea POPESCU

18,30-18,59 Discuții

Secția 2.Infrastructură și mijloace  pentru comunicații. Platforme IT pentru informarea și consultarea cetățenilor privind guvernarea orașului și activitățile de interes public.

Amfiteatrul ”Liviu Emil Pop” – parter L114

Moderatori :Mihaela POPA Universitatea ”Politehnica” din București, Vasile GRAMA Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău, Florin RAVIGAN Universitatea din Craiova

2.1. 15,30-15,44 Intermodalitate în mobilitatea urbană

Mihaela POPA, Cristina OPREA, Aura RUSCĂ, Anamaria ILIE

2.2. 15,45-15,49 Reliability for a Green Internet Of Things

Dragoș POPA, Mirela CODESCU, Andrei POPA

2.3. 16,00-16,14 Echipament  specializat și sistem pentru  informații  stradale

Gheorghe MANOLEA, Alexandru NOVAC, Florin RAVIGAN, Laurențiu ALBOTEANU, Constantin ȘULEA-IORGULESCU

2.4. 16,15-16,29 Transponders for a SMART city

Dragoș POPA, Traian TOMESCU,  Ion LAURENȚIU, Miron RÂNDEȚEAN

2.5. 16,30-16,44 Sistem informatic de management al transportului urban de călători

Svetlana IONESCU

2.6 16,45-16,49 Aplicaţii ale sistemului geoinformaţional pentru elaborarea și administrarea documentaţiei de urbanism

Vasile GRAMA, Livia NISTOR-LOPATENCO, Andrei IACOVLEV

17,00-17,14 Pauză
2.7 17,15-17,29 IT Platforms for real-time monitoring Internet Of Things in Smart City

Andrei POPA, Mirela CODESCU, Dragoș POPA

2.8. 17,30-17,44 WEB GIS Tool for integrating hazard information in the Civil Protection Service– SMARTWATER project

Iuliana NICHERSU, Iulian NICHERSU, Marin MIERLĂ, Cristian TRIFANOV

2.9. 17,45-17,49 Dezvoltarea unui model inteligent al transportului în baza conceptului „Internet of Thing”

Dinu ȚURCANU, Serghei ANDRONIC, Tatiana ȚURCANU

18,00-18,29 Discuții pe tema ” Infrastructură și mijloace  pentru comunicații”
18,30-18,59  Discuții pe tema ” Platforme IT pentru informarea și consultarea cetățenilor privind guvernarea orașului și activitățile de interes public”

 

Secția 3.Energia verde- producere, gestionare, utilizare.

Amfiteatrul ”Ioan Safta” – parter L119

Moderatori : Elena HELEREA Universitatea ”Transilvania” din Brașov, Ioan LUMINOSU Universitatea ”Politehnica” din Timișoara, Laurențiu ALBOTEANU Universitatea din Craiova

 

3.1. 15,30-15,44 Filiera foto voltaică (FV) şi costul kWh livrat, suport pentru dezvoltarea oraşului inteligent. Tendinţe.

Florin TĂNĂSESCU

3.2. 15,45-15,49 Sisteme electro-hidraulice de ghidare şi orientare a panourilor solare voltaice şi termice.

Coreneliu CRISTESCU, Cătălin DUMITRESCU, Radu RĂDOI, Liliana DUMITRESCU

3.3. 16,00-16,14 Model experimental termosolar echipat cu lentile Fresnel

Ioan LUMINOSU, Aldo DE SABATA, Traian JURCA

3.4. 16,15-16,29 Determinarea temperaturii de stagnare în regim de staționare a unui captor plan termosolar prototip

Ferenc GASPAR, Ioan Aurel CHERECHEȘ, Doru Laurean BĂLDEAN

3.5. 16,30-16,44 Panourile fotovoltaice, soluții pentru un oraș inteligent

Laurențiu ALBOTEANU, Gheorghe MANOLEA

3.6 16,45-16,49 Compararea performanțelor algoritmilor de căutare a punctului de putere maximă a sistemelor fotovoltaice.

Cristian HOARCĂ, Marian RĂDUCU

17,00-17,14 Pauză
3.7 17,15-17,29 Surse de energie pentru o dezvoltarea durabilă

Elisabeta VASILESCU

3.8. 17,30-17,44 Invenţiile lui Nikola Tesla (1856-1943) – O abordare inedită asupra sustenabilităţii energetice într-un oraș inteligent.

Elena HELEREA, Beatrice MOAȘA

3.9. 17,45-17,49 Soluții pentru diminuarea poluării sonore în orașele inteligente

Ion VIDICAN, Mircea BEJAN, Ioan Aurel CHERECHEȘ

18,00-18,59 Discuții

 

 

 

Secția 4.Alimentarea cu apă – distribuție, gestionare

Amfiteatrul ”Ioan Hațeganu” – etaj 1 L212

Moderatori :Paul VLASE Hydraulique sans Frontières, Franța, Ioan Aurel CHERECHEȘ , Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Traina  CRIȘU SC Nova Consult SRL

4.1. 15,30-15,44 Factorii care influențează calitatea medie a apei deversate dintr-un oraș inteligent. Studiu  de caz pentru Cluj-Napoca

Ioan Aurel CHERECHEȘ, Ilarie IVAN, Călin NEAMȚU, Mircea BEJAN, Ferenc GAȘPAR

4.2. 15,45-15,49 Instalaţie inovativă şi performantă de separare a hidrocarburilor din apele poluate cu produse petroliere

Polidor BRATU, Octav BĂRBUNEANU

4.3. 16,00-16,14 Modernizări ale sistemului de distribuție a apei în Municipiul Craiova

Traian CRIȘU, Lavinia CRIȘU, Mihaela Sabina POPA, Marinel NAIDIN

4.4. 16,15-16,29 Instalaţie inovativă şi performantă pentru potabilizarea apei.

Octav BĂRBUNEANU, Cătălin ZAHARIA

4.5. 16,30-16,44 Lovitura ”Belier” în instalațiile hidraulice.

Paul VLASE

4.6 16,45-16,49 Performanţele instalaţiilor inteligente de epurare a apelor menajere uzate amplasate în zona limitrofă a oraşelor.

Polidor BRATU, Dan ION

17,00-17,14 Pauză
4.7. 17,15-17,29 Using the methodology of evolutionary prototyping to design a smart water grid

Gabriela Dana PETROPOL ȘERB, Ionuț PETROPOL ȘERB

4.8. 17,30-17,44 Posibilități de scădere a riscului  de inundații urbane
cauzate de ploile abundente din ultimii ani.
Andrei POGANY, Cristina BORCA
4.9. 17,45-17,59 Cercetări privind monitorizarea  activă şi pasivă a aeromicroflorei în spaţii destinate expertizării alimentelor prin examene de laborator și extinderea aplicației la decontaminarea clădirilor publice.

Ioan Eugen POPA, Gheorghe PUCHIANU,Valter Dorin ENACHE, Valentin NECULA

18,00-18,59 Discuții

 

 

 

 

 

Secția 5. Materiale.Deșeuri. Eficiența energetică a clădirilor și a sistemului  de iluminat.

Amfiteatrul ” Marin Păun ” – etaj 1 L207

Moderatori : Elisabeta VASILESCU, Universitatea “Dunarea de Jos” din Galați, Radu PENTIUC, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, Paul OLARU SCO Expert Pool Elveția

5.1. 15,30-15,44 Nano-benzi multistrat din polimeri cu memoria formei aplicate noilor generatii de lagare utilizate in turbocompresoare rezistente la frecarii mari.

Paul OLARU, Ian HUTCHINGS , Nicole DORR

5.2. 15,45-15,49 Eco-proiectarea proceselor/tehnologiilor în ingineria materialelor.

Elisabeta VASILESCU

5.3. 16,00-16,14 Eco-materiale într-un oraș fără poluare.

Mircea DOBRESCU, Marius VASILESCU

5.4. 16,15-16,29 High sensitive gas microsensors based on sulfonated CNTs and CNTs/Polyaniline

Ștefan Ionuț SPIRIDON, Ilarian Eusebiu IONETE, Florian BOGDAN

5.5. 16,30-16,44 Contribuții privind valorificarea deșeurilor textile produse în fabricile din Craiova.

Ana Cristina MANEA, Mirela BLAGA, Dorin DAN

5.6 16,45-16,49 Deşeurile medicale – generare, gestionare și eliminare ecologică.

Vlad Gabriel VASILESCU, Elisabeta VASILESCU

17,00-17,14 Pauză
5.7 17,15-17,29 Observatorul energetic ANERGO, soluție pentru un oraș inteligent.

Florin ANDRONESCU

5.8. 17,30-17,44 Tablouri inteligente/smart panels.

Mihaela GUȘĂ, Mihai MATEIAȘI

5.9. 17,45-17,59 Calitatea energiei electrice la iluminatul stradal.

Radu PENTIUC, Cezar Dumitru POPA

5.10 18,00-18,14 Sistemul de colectare si reciclare a deseurilor din orasul meu Bulle, Elvetia

Silvia PROGIN

5.11 18,15-18,29 Performanţa termică a aparatelor  inteligente de încălzire   a locuinţelor individuale pe bază de combustibili solizi

Dan ION, Mihai CIUNCANU

5.12 18,30-18,44 Echipament cu microunde pentru uscarea controlată a materialelor din lemn pentru construcţii.

Mihai CIUNCANU, Cătălin ZAHARIA

5.13 18,45-18,59 Influența zonelor unitare de încălzire

Elena VOICHIȚA

Secția 6.Educație, formare continuă specifică pentru   cetățenii unui oraș inteligent. Informarea și accesul la obiectivele turistice locale.

Amfiteatrul ”Marin Gâtan” –etaj 1 L219

Moderatori : Petru TODOS Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău,

Tiberiu BABEU Universitatea ”Politehnica” din Timișoara, Doinița BĂLĂȘOIU Colegiul ”Ștefan Odobleja” Craiova.

6.1. 15,30-15,44 Orașul inteligent în societatea cunoașterii

Mircea DUZINEANU

6.2. 15,45-15,49 Cadrul național al calificărilor din Republica Moldova-instrument pentru recunoașterea calificărilor și competențelor

Stela BALAN, Petru TODOS

6.3. 16,00-16,14 Conceptul de economie circulară orientat spre orașul inteligent

Elena Simina LAKATOS, Oana Adriana CRIȘAN, Daniel Gheorghe LAKATOS, Mircea BEJAN

6.4. 16,15-16,29 Formarea capitalului uman: oameni educați pentru un oraș inteligent

Doinița BĂLĂȘOIU

6.5. 16,30-16,44 Metode și tehnici „inteligente” pentru dezvoltarea abilităţilor digitale ale cetațenilor unui oraș inteligent

Ileana DOGARU

6.6 16,45-16,49 Oraş inteligent – oraş al spontaneităţii și creativităţii în folosul omului

Violeta VOICU, Silviu ANDREESCU

17,00-17,14
6.7 17,15-17,29 Mari personalități inginerești timișorene imortalizate prin nume de străzi și statui

Tiberiu BABEU

6.8. 17,30-17,44 Muzeul istoriei tehnicii în aer liber

Alexandru MARIN, Valeriu PODBORSCHI, Maxim VACULENCU

6.9. 17,45-17,59 Aspecte legale privind realizarea paginilor de promovare a muzeelor în aer liber . Studiu de caz: Aleea personalitaților din Timișoara

Paul-Dan OPRIȘA-STĂNESCU, Tiberiu BABEU

6.10 18,00-18,14 Aspecte privind posibilitatea ilustrării unor realizări tehnice din aronautică la Brașov

Traian TOMESCU, Tudor TOMESCU, Florin HÂRBU, Traian DUMBRĂVEANU

6.11 18,15-18,29 Metode cantitative utilizate în analiza activității de turism într-un oraș inteligent

Dumitru BALA

18,30-18,59 Discuții

 

 

 

 

Secția 7. Proiecte  destinate unui oraș inteligent.Arhitectura unui oraș inteligent.Standardizare.

Amfiteatrul ”Ioan Maxim” – parter L126

Moderatori :Adrian  TULBURE Universitatea ”1 Dcembrie 1918” din Alba Iulia, Constantin CODREANU Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău, Valentin BERCĂ  SC SILOGIC SRL Craiova, Președinte CT 345 – ASRO

7.1. 15,30-15,44 Orașul inteligent- o sintagmă în discuție.

Eduard RĂDĂCEANU

7.2. 15,45-15,49 Standardizarea conceptului “ORAS INTELIGENT”.

Valentin BERCĂ

7.3. 16,00-16,14 Standarde de certificare ecologică a construcțiilor.

Constantin CODREANU

7.4. 16,15-16,29 Clădirile verzi în peisajul unui oraș inteligent.

Ileana NICOLAE

7.5. 16,30-16,44 Fațade verzi – între teorie și practică.

Horia-Alexandru VIȘAN

7.6 16,45-16,49 Transportul pe verticală în orașele inteligente.

Mircea BEJAN, Ioan Aurel CHERECHEȘ, Ioan VIDICAN, Gheroghe Daniel LAKATOS

17,00-17,14 Pauză
7.7 17,15-17,29 Dezvoltarea orașului utilizând eco- produse cu impact pozitiv asupra mediului.

Marius VASILESCU, Mircea DOBRESCU

7.8. 17,30-17,44 Arhitectură inovativă pentru orașe inteligente.

Ruxandra CRUȚESCU

7.9. 17,45-17,59 Soluții smart city implementate în Alba Iulia. Studii de caz actuale.

Adrian TULBURE, Gheorghe MARC, Gabriel ARMEAN, Dan DÂRJA

7.10 18,00-18,14 Sisteme cyber-mixmecatronice și sisteme fizico-cybernetice.

Gheorghe I.GHEORGHE

18,15-18,29 Discuții pe tema ”Proiecte destinate unui oraș inteligent”
18,30-18,44 Discuții pe tema ”Arhitectura unui oraș inteligent”
18,45-18,49 Discuții pe tema ”Standardizarea soluțiilor pentru un oraș inteligent”

 

No Comments »

12 Sep

Coincidențe

Posted in Mesaje transmise catre... on 12.09.15

Coincidențe

Deși sunt abonat la cotidianul Gazeta de Sud citesc rar  forma tipărită pe hârtie.  Azi, 12 septembrie 2015,  am vrut să citesc un articol publicat la rubrica ” Cultură” : ”Conacul pe care îl visa Marcel Proust”.

Și mai rar  citesc rubrica ” Decese” .

Azi am citit și rubrica ”Necrolog”.

Ochii mi-au căzut pe un anunț în chenar: ”Colegii de la Facultatea de Inginerie Electrică deplâng moartea, după o grea suferință, a colegului lor, prof.dr.ing.Drăgănescu Ovidiu.Veșnică aminitire”.

I-am telefonat  unui coleg pentru amănunte:

      – Cortegiul funerar a plecat în această dimineață , la ora 9,00, spre comuna Bodești  în care s-a născut profesorul Ovidiu Drăgănescu.

Mi-am aminitit de zbaterea și tenacitatea  profesorului Ovidiu Drăgănescu din anii ‘78-‘80 pentru finalizarea ”Laboratorului de încercări mașini  electrice ” . Apoi, în 1987 a apărut, la Editura Tehnică din București , cartea ”Încercările mașinilor electrice rotative”. În 18 martie 1987 s-a organizat ” lansarea” cărții în sala de curs C11. Cred că atunci ne-a povestit cum, pentru  a finaliza cartea  în timp util,  datorită multiplelor probleme pe care viața i le-a adus mereu în față,  nu se culca până nu scria numărul de pagini pe care și le propusese.

În timp ce  izbiturile regretului că nu am aflat  la timp despre tristul eveniment  îmi  treceau prin minte mi-am dat seama că, printr-o coincidență, în cursul acestei dimineți, la ora 9,15, am pronunțat  numele profesorului  Ovidiu Drăgănescu la Radio Craiova.

În această dimineață am spus:

”Prin anii ’80 am ținut un curs de ”Creativitate” cu studenții  grupei de acționări electrice de la Facultatea de    electrotehnică din Craiova. Discutam despre  inventatori, despre invenții. Aveam și câte un invitat, un inventator din zona noastră, a Craiovei. Ii amintesc doar pe profesorii ….. Ovidiu Drăgănescu, de la Electrotehnică……. Discuțiile, întâlnirile erau programate la Casa de cultură a studenților din Craiova. Atunci, în 1980, abia se mutase de un an, în clădirea din strada Ialomicioarei, acum strada Eugeniu Carada nr.10. În clădirea monumentală erau câteva săli mari,luminoase, cu tavan înalt. Mi se părea că într-un asemenea spațiu imaginația studenților se poate rostogoli liber, fără teama de inhibiția produsă de sălile de clasă obișnuite de la facultate” .

Printr-o coincideță, de curând, am aflat că , în tinerețe, profesorul Ovidiu  Drăgănescu  fusese de multe ori în casa situată  pe strada  Eugeniu Carada nr.10, în casa în care îl invitasem, în 1980,  să povestească despre una dintre pasiunile sale profesionale : Invențiile.

Coincidențe….

No Comments »

16 Aug

Arunca zarul- Charles Bukowski

Posted in Mesaje transmise catre... on 16.08.15

Arunca zarul..

Dacă vei vrea să încerci, mergi pînă la
capăt.
Altfel nici măcar nu începe.

Dacă vei vrea să încerci, mergi pînă la
capăt.
Asta ar putea însemna să-ţi pierzi prietene,
soţii, rude, locuri de muncă şi
poate chiar minţile.

Mergi pînă la capăt.
Poate însemna foame de trei sau patru zile.
Poate însemna să îngheţi pe o bancă
în parc.
Poate însemna închisoare,
poate însemna derizoriu,
bătaie de joc,
izolare.
Izolarea e un dar,
toate celelalte sunt un test a
răbdării tale, a
cît de mult vrei realmente
s-o faci.
Şi o vei face
în ciuda respingerilor,
a celor mai rele şanse
şi va fi mai bine decît
orice altceva îţi poţi imagina.

Dacă vei vrea să încerci, mergi pînă la
capăt.
Nu există niciun sentiment ca ăsta.
Vei fi singur cu zeii
şi nopţile vor scăpăra în flăcări.

Fă-o, fă-o, fă-o.

Fă-o
pînă la capăt,
pînă la capăt.

Vei călări viaţa direct pînă la
bucuria perfectă
asta e
singura bătălie adevărată
care există.

Charles Bukowski

No Comments »

23 Apr

23.04.2015.Ridica-te Gheorghe!

Posted in Anunţuri către studenţi,masteranzi,doctoranzi, Mesaje transmise catre... on 23.04.15

Nu pentru-o lopata de rumena pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru vazduhul tau liber de mâine,
ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Pentru sângele neamului tau curs prin santuri,
pentru cântecul tau tintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tau pus în lanturi,
ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Nu pentru mania scrâsnita-n masele,
ci ca sa aduni chiuind pe tapsane
o claie de zari si-o caciula de stele,
ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Asa, ca sa bei libertatea din ciuturi
si-n ea sa te-afunzi ca un cer în bulboane
si zarzarii ei peste tine sa-i scuturi,
ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Si ca sa pui tot sarutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe usi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ti ies inainte,
ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Ridica-te, Gheorghe, pe lanturi, pe funii!
Ridica-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Si sus, spre lumina din urma-a furtunii,
ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
(Poezie scrisa de Radu Gyr, 1905-1975

No Comments »

19 Mar

Un Gest

Posted in Mesaje transmise catre... on 19.03.15

Un gest.

Am fost plecat.

Am fost plecat departe de casă.

Am fost plecat departe de casă așa că am mâncat în diverse locuri. Am mâncat  adesea la o autoservie. Noi îi spuneam într-o vreme la …împinge tava. Am întâlnit multe autoserviri la mall-urile din Cluj-Napoca. La Polus. La Iulius Mall.  În orașul în care am fost sunt multe autoserviri de tipul acesta. Multă lume mănâncă aici. Curat și pe măsura buzunarului omului de mijloc.

Într-o seară ploiasă și friguroasă mi-am luat  mâncărurile care ”mi-au făcut cu ochiul ”și m-am așezat la o masă, aproape  de ușă.  După un timp a intrat   o femeie. O femeie săracă. Părea de  peste 70 de ani. O trăda dantura. Hainele curate dar… de 50 de ani. Și-a lăsat geanta ( tot de 50 de ani) la masă și a mers la linia unde mâncarea expusă ” îți face cu ochiul” . Tot timpul a mers fără grabă de parcă avea la dispoziția ei o viață întreagă. A întrebat ceva apoi s-a așezat la o masă. A scos un plic cu ceai și s-a dus spre casa de marcat unde clienții plătesc mâncarea aleasă. Fetele erau ocupate cu ultimele socoteli. Mă așteptam să nu fie băgată în seamă dar, după aproape un minut, a revenit la masă cu o cană cu apă fierbinte. A introdus plicul cu ceai în cană, a mers la tava cu tacâmuri , a luat o lingură și a început să agite ,  încet-încet, conținutul. Privea spre mâncarea expusă și sorbea, din când în când , din cana cu ceai.

Un domn, de la altă masă, care fusese martor la întreaga scenă și care, evident, mai avea mâncare în farfurie s-a ridicat . A întebat-o ceva pe domnișoara de la linia de autoservire, a luat o tavă și a  comandat o porție de cartofi. A luat și  un pahar cu lapte. A luat și câteva felii de pâine. A mers la masa femeii, s-a înclinat ca în fața propriei mame și i-a pus în față tava cu mâncare.

-Vă doresc poftă bună, i-a spus bărbatul. Părea trecut bine de a doua tinerețe  dar se mișca vioi.Haine decente, fără cravată. Pantaloni de stofă, de culoare închisă, sacou de culoare  deschisă.

Femeia s-a ridicat în picioare. S-a utitat la bărbatul care i-a adus tava. Părea uimită, dar mulțumită .Nu a refuzat tava.A spus ceva. Nu mi-am dat seama ce a spus.

Poate un simplu,

– Mulțumesc!

Bărbatul s-a întors la masa lui, și-a terminat mâncarea  și a plecat. Câțiva tineri dintr-un colț, cu aspect de elevi de liceu l-au salutat. Poate că este profesor la școala lor.

Un gest care m-a impresionat.

Nu atât prin oferta făcută, cât prin  eleganța cu care a servit-o pe femeia înfrigurată.

Nu atât prin oferta făcută, cât prin  smerenia cu care s-a uitat la ea.Deși păreau de vârste apropiate el a privit-o ca pe o mamă.

O femeie este ca o Mamă.

No Comments »

08 Jan

08.01.2015 Hai mai repede, că mă grăbesc și…efectele toleranței!

Posted in Mesaje transmise catre... on 08.01.15

În august 2o13 am scris întâmplarea de mai jos.

Ieri s-a petrecut o întâmplare cutremurătoare la Paris: mai mulți oameni au fost împușcați.

M-am tot gândit la  întâmplarea  de la Paris apoi mi-am adus aminte  de  întâmplarea  din parcarea unui supermarket din Craiova

Hai mai repede, că mă grăbesc!

Într-una din zile am mers să fac cumpărăturile săptămânale la un Supermarket.

Descărcam cumpărăturile în plase și le grupam după categorii, greutate etc. .

Un copil , din cei pe care îi întâlnim uneori în parcările magazinelor, s-a apropiat de mine .

– Îmi dai mie căruciorul?

De regulă răspunsul meu este Nu. De data asta am vrut să i-l dau.

– – Căruciorul nu pot să ți-l dau pentru că nu este al meu, este al magazinului.

– – Păi mie nu-mi trebuie căruciorul. Vreau moneda de 50 de bani.

Ușor descumpănit de sinceritatea brutală a copilului, fără să renunț la decizia de a-i da căruciorul, căutam o replică pe măsură si, probabil,  descarcam mai incet.

Copilul ținea în mână o agrafă special confecționată pentru a elibera moneda din dispozitivul căruciorului fără ca acesta să fie dus la locul de depozitare.

Eu încă nu-i răspunsesem așa că, puțin agasat mi-a spus:

– – Hai mai repede, că mă grăbesc!

La început am râs.

Apoi, reflectând asupra fenomenului, mi-am dat seama că nu este nimic de râs.

Îmi aduc aminte de începuturile acestor practici, transformate, încet-încet , în fenomen social.

Am constatat ,cu această ocazie, unde a ajuns fenomenul .

Îmi imaginez unde vom ajunge!!!!

Am comparat întâmplarea cu alte fenomene sociale pe care, la vremea lor, nu le-am privit cu indiferență și am reacționat rapid ( atunci eram tânăr).

Am comparat întâmplarea cu alte fenomene sociale pe care le-am privit cu indiferență ( atunci credeam că este toleranță, dar granița dintre toleranță și indiferență este difuză).

Degeaba mi-a părut rău, mai târziu, că nu am reacționat normal.

Discutia poate fi continuată pe tema…”reacție  normală”.

Să învățăm să reacționăm normal!

No Comments »