Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Strada Nicolae Magereanu

Multe dintre străzile Craiovei au forme neliniare, complicate. Străzile din cartierele Craiovei excelează din acest punct de vedere. Nu face excepție nici strada General Magereanu situată în cartierul Brazda lui Novac. Strada are forma literei U, cu una dintre laturi mult alungită.Prima parte, care respectă forma literei U, se sprijină pe strada 1 Decembrie 1918 cu laturile paralele, iar a treia latură este paralelă cu Grădinița ”Voiniceii”. Latura alungită, paralelă cu strada Doljului , traversează strada 1 Decembrie 1918 , trece pe lângă Grădinița ”Căsuța cu povești” și intersectează strada General Ștefan Făcoianu.
Nicolae Magereanu, viitorul General, s-a născut la data de 1 mai 1877 în localitatea Valea Albă – Vătășani, din județul Vâlcea. A urmat școala primară în acestă localitate după care a venit la Craiova unde a urmat cursurile Liceului Carol I. După absolvirea Liceului s-a înscris la Școala Militară de Infanterie din Sibiu pe care a absolvit-o în 1909 ca șef de promoție. După absolvire a fost numit Comandant al Regimentului 31 Infanterie din Calafat pe care l-a condus timp de patru ani, din 1909 până în 1913. Această perioadă petrecută la Calafat a fost foarte importantă pentru tânărul ofițer deoarece a cunocut-o pe Margareta Marincu cu care s-a și căsătorit.Tatăl acesteia, Ștefan Marincu, om bogat, a fost Primar al Calafatului în perioada 1911-1914. Două dintre fiicele lui Ștfean Marincu au murit de timpuriu. Una dintre acestea, Marioara, a murit la vâsta de 13 ani, iar tatăl său, Ștefan Marincu, a construit în memoria ei , la Calafat, un palat cu 40 de camere, în stil neoclasic francez cu elemente de baroc și roccoco dar și cu influențe ale arhitecturii românești de la începutul secolului XX. Ștefan Marincu a decedat în 1914 dar, cu puțin înainte de deces, a donat acest Palat Primăriei din Calafat pentru a fi folosit ca Școală de fete.
În perioada 1911-1912 Nicolae Magereanu s-a perfecționat la Școala Superioară de Infanterie din Paris.La întoarcere a participat, în 1913, cu Regimentul său, Regimentul 31 Infanterie din Calafat, la Al Doilea Război Balcanic care s-a încheiat prin armistițiul din data de 18 iulie 1913 și tratatele de la București și Contantinopol. România a primit atunci sudul Dobrogei.
După cum se știe, în august 1916 România a intrat în război de partea Antantei, având garanția că va primi Transilvania. Locotenentul Nicolae Magereanu a luptat pe frontul de la Orșova-Cerna.Unul dintre momentele dramatice din prima etapă a Războiului este cunoscut sub numele ”Grupul Cerna” ,comandat de locotenentul Nicolae Magereanu.
După luptele dramatice din defileul Jiului, Oltenia este invadată de trupele inamice separând un grup de soldați, rămas în istorie cu numele de ” Grupul Cerna” care rezistase pe frontul Orșova-Cerna.Acest grup, compus din câteva mii de soldați, condus de locotenentul Nicolae Magereanu și-a croit , prin luptă, drumul spre Olt pentru a face joncțiunea cu Armata română.S-au dus lupte pe străzile din Turnu Severin dar și pe drumul înspre Filiași.
La 2 noiembrie 1916 au ajuns până în comuna Tia Mare, situată pe malul drept al Oltului, între Cilieni și Izbiceni. Oltul era umflat, iar podurile ocupate de dușmani sau impracticabile. Istoria consemnează .”Mai încercară o dată să rupă brâul de foc al dușmanului, dar în zadar. Atunci luară steagul regimenlului (17 Mehedinți), ofițeri și soldati își fac cruce și-l sărută, apoi îl ard. Pe urmă ridică steagul alb. Prin satele vecine, în care mai erau rămășite din grupul Cerna, ofițerii și soldații și-au rupt săbiile și carabinele, au distrus cele câteva tunuri, au împușcat caii, iar din fărămăturile armelor, ale carelor și ale cadavrelor au făcut movile, cărora le-au dat foc ” pentru ca nimic să nu cadă în mâna dușmanului. Documentele germane consemnau în 30 decembrie 1916 :” Toate acestea nu ne pot împiedica să recunoaștem, deopotrivă cu cei mai buni militari ai noștri, că purtarea românilor de la Orșova și peste tot a întregii armate românești de la 1916, merită toată admirația, chiar în asemănare cu ceilalți aliați al lor”.
Grupul Cerna este capturat. Prima noapte de captivitate este descrisă de căpitanul Nicolae Defelury, aghiotantul colonelului Scarlat Demetriad, în cartea ”Divizia de la Cerna” .„Pe sălile conacului circulau mereu ordonanţele noastre şi ale lor. Auzeam, din camerele noastre, cum stau de vorbă, fiecare în graiul lui. Istoriseau păţaniile din timpul retragerii, spuneau de unde sunt, cum îi chiamă şi-i dau aşa înainte cu vorba, fără să se preocupe nici unul de ceea ce spune celălalt în limba lui. Era o amestecătură de românească, de nemţească şi de ungurească de nu mai înţelegeai nimic : un adevărat „Turn Babel” !… Toţi vorbeau foarte tare (aşa cum vorbeşti cu un surd), încredinţaţi că, dacă ţipă, celălalt ar pricepe mai bine limba în care îi istorisea. După câteva ore, se împrieteniseră. Râdeau, se băteau pe burtă, îşi împărţeau merindele, parcă se cunoşteau de când lumea. E uimitor cât de uşor uită oamenii tot răul şi toate suferinţele îndurate din cauza vrăşmașului. Ei nu înţeleg rostul războiului…”. Acum, după aproape 100 de ani , putem să înțelegem mai bine înțelepciunea celor care au susținut crearea Uniunii Europene.
După aceste evenimente, locotenetul Nicolae Magereanu, al cărui nume este purtat de o stradă din Craiova, a fost avansat la gradul de căpitan apoi la gradul maior, iar pentru eroismul său a fost decorat cu Ordinul Militar Mihai Viteazul în grad de Cavaler.
Și-a continuat cariera militară . A urmat cursurile Școlii Superioare de Război din Paris în perioada 1920-1922 obținând brevetul de ofițer de stat major. A condus Regimentul 26 Rovine din Craiova ,apoi , în 1938, Brigada 2 Infanterie. A fost avansat la gradul de General și i s-a încredințat comanda Diviziei 30 Infanterie.
În perioada 1931-1935 a fost director de studii la Școala Superioară de Război din București și a predat disciplina ”Tactică generală”.
În perioada 1939-1940 a luat parte la campania din Ardeal. Deoarece în 1941 își exprimă explicit, în scris, dezacordul privind trecerea Nistrului de către Armata română, este obligat să se retragă din armată.
Pentru activitatea militară depusă a fost decorat cu Steaua României în grad de cavaler,Coroana României în grad de ofițer, Medalia Jubiliară Carol I, Avântul Țării, Crucea comemorativă de război 1916-1918 cu baretele Ardeal, Cerna, Carpați, Medalia Victorie și Semnul onorific de aur pentru 25 de ani serviți în armată.
La puțin timp după retragerea din armată a decedat în comuna la Poiana Mare din Dolj . Avea 65 de ani.