Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Despre Istoria ştiinţei, Despre Inventatori,şi…despre mine!

28 Dec

20.12.2014 Strada Mihail Strajan

Posted in Strazile Craiovei si numele lor on 28.12.14

Strada Mihail Strajan

 

Mergând pe strada Traian Lalescu dinspre Bulevardul Dacia  se traversează strada Dezrobirii și se ajunge la strada Mihail Strajan. O stradă croită prin anii ’60 care se luptă și acum să răzbată până în strada Petre Ispirescu.

Numele lui Mihail Strajan este legat de Colegiul Național Carol I, de Biblioteca acestei școli  care îi poartă numele.

Mihail Strajan  s-a născut la data de 2 octombrie 1841 în localitatea Tiur, lângă Blaj, județul Alba.  A urmat liceul la Blaj, iar studiile universitare la Sibiu, Facultatea de Drept, și București, Facultatea de litere și filosofie. A obținut licența în 1868 cu lucrarea ” Etica sau filosofia practică a lui Aristotel”  după care a făcut o specializare în Franța și în Germania. A obținut titlul de doctor în filosofie în anul 1872 la Universitatea din Giessen, localitate  aflată aproape de Frankfurt pe Main, Germania. Trebuie menționat că Universitatea din Giessen a fost înființată la  data de 19 mai 1607, adică avea o vechime de 265 ani în vremea în care Mihail Strajan era student acolo. Celebrul fizician Wilhelm  Röntgen, descoperitorul razelor care îi poartă numele, a predat la această universitate în perioada 1879-1889. Se poate spune că era o universitate cu tradiție. Orașul  Giessen a  fost legat la rețeua de cale ferată în 1849, iar în 1909  a circulat în Giessen primul tramvai electric. Așadar, un centru cultural bine racordat cu valorile europene de la acea vreme.Am făcut aceste precizări pentru a sublinia nivelul studiilor urmate de Mihail Strajan.

După obținerea doctoratulului se întoarce în țară și funcționează ca profesor la Școala secundară din Iași și Botoșani, apoi la Liceul Matei Basarab  din București. În 1881 a fost profesor  de română, italiană și filosofie la Liceul Carol I din Craiova. În 1890 a fost numit director al Internatului Liceului Carol I și bibliotecar.

Pentru a înțelege aportul lui Mihail Strajan la organizarea bibliotecii Colegiului Național Carol I trebuie să aruncăm o privire și asupra istoriei acestei instituții de învățământ.

La început s-a numit Școala Centrală din Craiova și a fost înființată la data de 20 mai 1826, fiind a doua școală de grad mediu din Principate. Ctitorii ei au fost doi discipoli ai lui Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu, respectiv Stanciu Căpățâneanu și Grigore Pleșoianu, amândoi cu rădăcini oltenești. La început Școala Centrală a funcționat în chiliile Mănăstirii Obedeanu apoi  pe lângă Biserica ” Maica Precista din Dud”. Din 1835 a început construcția unui local propriu, situat , aproximativ, pe amplasamnetul actual al Colegiului Național Carol I. Deoarece  în timpul Revoluției din 1848, în sala de festivități a școlii Ion Heliade Rădulescu  a citit cunoscuta ” Proclamație de la Islaz” , iar Directorul școlii, Ioan Maiorescu,  a recitit-o în fața elevilor și craiovenilor, școala a fost închisă, iar clădirea  a fost transformată în cazarmă pentru turci. O bună parte din mobilier dar și din fondul de carte a fost distrus. Totuși, prin strădania directorului George Marian Fontanin,  școala se redeschide în 1854, iar în 1860  se deschide și un internat pentru elevii ” de afară”. În aceste condiții a venit Mihail Strajan, în 1881,  profesor la Școala Centrală din Craiova. În 1902, când Mihail Strajan a ieșit la pensie, biblioteca avea 7.000 de volume, fiind, la vremea aceea, cea mai mare din țară. Mihail Strajan a întocmit un catalog sistematic, așa cum văzuse la Universitatea din Giessen, în care a înregistrat toate cărțile,  grupate în fișiere sistematice, clasificate tematic și alfabetic.    Mihail Strajan a propus ca Biblioteca școlii să aibă statut de bibliotecă publică. A întocmit și un Regulament, aprobat de forurile superioare, care s-a aplicat începând cu 4 septembrie 1884. Statutul școlii se modifică sensibil  din 1885 când, prin Decret Regal , i se atribuie numele ” Liceul Carol I”. Apoi, între 1893 și 1895 se construiește un nou local, construcția actuală,  prevăzut cu o sală specială, cu totul deosebită,  pentru Biblioteca. Sala Bibliotecii are câteva coloane monumentale şi pictură murală realizată de Francis Tribalski.  Pe tavan  și pe partea de sus este pictată  o frescă pe tema interesului pentru artă și știință, iar sub arcuri de cerc, în medalioane, pe fond de mozaic, se află portretele unor personalitati ale culturii româneşti: Alexandru. Odobescu, Mihail Kogalniceanu, Vasile Conta, George Coşbuc, Ion Heliade  Radulescu, Gheorghe Lazar, Vasile Alecsandri.  Obiceiul vremii era ca la deschidere Biblioteca să fie dotată cu mobilierul trebuincios, aşa că acesta a fost achiziţionat tot în acea perioadă. În prezent, patrimonul Bibliotecii Colegiului National Carol I cuprinde  cărți de o valoare deosebită, provenind din colecția Mavrocordat și  Cantacuziono.

Mihail Strajan este cunoscut și pentru participarea la viața culturală a țării, pentru cărțile scrise de el. Amintesc doar ” Înemnătatea și influența morală a caracterului și a bunelor maniere” , publicată la Craiova în 1909.

Îi invit pe cei care locuiesc pe strada Mihail Strajan, și nu numai pe ei,  să viziteze Biblioteca Mihail Strajan din cadrul Colegiului Național Carol I.

One comment »

2 comments on this topic

  1. Visalon DAN says:

    Am noi si bune legaturi cu Craiova,sint cel putin de 2 ori pe an acolo ,in zona parcului Romanescu.
    Voi mai vizita multe zone. Am facut practica de an III la Electroputere si mi-au placut multe in Craiova.
    Cum vizitez Sebesul, SIBIU-ul si Cj-Napoca des si de acum tot mai des , le apreciez valorile culturale si nu numai .