Blog – Prof. Gheorghe Manolea

Despre Istoria ştiinţei, Despre Inventatori,şi…despre mine!

07 Dec

06.12.2014 Strada Stoica Dumitrescu

Posted in Strazile Craiovei si numele lor on 07.12.14

Strada Stoica Dumitrescu

O stradă discretă din cartierul Rovine.Seamănă cu persoana al cărui nume îl poartă: un om binecuvântat de Dumezeu,Stoica Dumitrescu.
Strada, paralelă cu strada George Breazul, face legătura între străzile Traian Lalescu și Petrache Poenaru. Pe plăcuțele fixate pe blocurile H11 și H19 scrie simplu D.Stoica. Litera D vine de la Dumitrescu, numele de familie.
Stoica Dumitrescu a fost unul dintre cei mai importanți pictori de compoziții istorice. Unul dintre tablori , ”Horea, Cloşca şi Crişan” , face parte din colecția Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. O compoziție care spune despre Horia ,Cloșca și Crișan cât o carte: culorile cenușiu și brun exprimă viața țăranilor români din anul 1784, anul răscoalei, lumânarea care pâlpâie în încăpere vrea să fie speranța pentru care s-au răculat, Horia și Cloșca sunt aproape lipiți unul de altul așa cum au fost cei doi și în lupta lor. A mai pictat ” Ștefan cel Mare primind solii tătari” , ” Intrarea lui Ștefan cel Mare în Cetatea Neamțului”, ”Mihai Viteazul la masă cu căpitanii săi ”.
După această înșiruire , un interlocutor imaginar sau poate un locatar din blocul H19 ar putea spune:
– Probabil că s-a născut într-o familie de istorici!
Stoica Dumitrescu s-a născut la data de 11 mai 1886 în comuna Zănoaga din județul Dolj. Probabil că a început școala în comuna natală.Cert este că a urmat două clase la Școala centrală din Craiova unde l-a avut ca profesor pe Nicoale Rădulescu care i-a descoperit talentul și l-a sfătuit să meargă la Școala elementară de meserii din Vișina, din județul Olt unde a stat numai un an. Între 1900 și 1905 a urmat Școala de Bele-Arte din București.Nevoia de bani l-a împins să picteze, în 1904, biserica din Comuna Leu iar apoi să deseneze ilustrații în revista ” Arhitectura”. Stilul său a fost remarcat de Nicolae Iorga care l-a îndemnat să studieze istoria și să-și aleagă teme din istoria neamului nostru. L-a mai întâlnit pe Nicoale Iorga și în al doilea război balcanic,în 1913, perioadă în care au dezvoltat temele istorice abordate de Stoica Dumitrescu. După absolvirea școlii de pictură a colaborat cu desene la câteva Reviste și a ilustrat mai multe manuale școlare. În această activitate a cunoscut mulți scriitori, printre care Al.Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, cărora le-a pictat potretele incluse în volumele tipărite.În anul 1909 a plecat la München, în Germania, pentru aș perfecționa stilul de a desena. Aici a acordat o atenție specială desenelor cu cai și a pictat câteva tablouri care l-au făcut cunoscut, printre care ”Mihai Viteazul la masă cu căpitanii săi”, ”Moartea lui Decebal” , ”Ștefan cel mare primind solii tătari”. Viața la pus în situația de a trăi în mijlocul luptelor reale purtate în Primul Război Mondial, în Dobrogea, bătălia de la Turtucaia find cea mai cunoscută. Tablourile realizate pe suprafețe mari de pânză în care apar mulți ostași, cai și armament redau într-o manieră convingătoare și emoționantă eroismul armatei române. Trei dintre aceste tablouri ” Capturarea unui convoi inamic” , ”Lupta de la Mărășești” și ” Din luptele de la Turtucaia” au fost elogiate și de Nicoale Iorga . Talentul pictorului Stoica Dumitrescu, născut la Zănoaga, a fost remarcat chiar de la terminarea Școlii de pictură, în anul 1905, de francezul L.Bachelin, crtic de artă în România, care, în 1926, a publicat cartea ” Schiță estetică asupra operei pictorului Stoica D.” . Cartea cuprinde reproduceri după picturile lui Stoica : ”Moartea lui Ștefan cel Mare” , ”Intrarea triumfală a Mihai Viteazul la Alba Iulia”, ”Vlad Țepeș meditând” . Măestria atinsă de Stoica Dumitrescu în pictarea scenelor cu cai este demonstrată de tablourile ” În urmărirea tătarilor” , ” Pe câmpia tătarilor”, ” Santinela-toboșar” . Portul popular din Oltenia, din Zănoaga lui Stoica Dumitrescu, este redat în multe dintre tablorile sale: ”La cârciumă” , ”Țăran român”.
Vă reamintesc că la realizarea acestei emisiuni am pornit de la ipoteza că oamenii de azi, care trăiesc, care locuiesc pe o stradă ar vrea să știe ce se ascunde în spatele numelui pe care ei îl folosesc pentru a indica locul în care poștașul să le aducă o scrisoare, un ziar sau pensia, unde să fie căutați de prieteni, de rude.
Episodul de azi este un foarte bun exemplu. Am colegi din Zănoaga Dolj , care locuiesc în Zănoaga și care au fost suprinși de aceste informații.Chiar și în lucrările de critică de specialitate spațiul alocat pictorului Stoica Dumitrescu este redus.
Poate că deschiderea unei expoziții, fie la Muzeul de artă fie în spațiul public din cartierul Rovine, cu lucrările pictorului Stoica Dumitrescu, la care să fie invitați în mod special locuitorii cartierului Rovine și locuitorii din satul Zănoaga și din comuna Leu ,ar fi un act de mândrie oltenească față de oamenii pe care i-a dat Oltenia noastră.

One comment »

2 comments on this topic

  1. Alexandru Botu says:

    Interesant mod de a prezenta strazile unui oras. Poate ca in acest fel se descopera ca multe strazi care poarta nume banale, unele de lucruri insignifiante, ar fi putut purta numele unor personalitati care au facut cinste urbei. Eu as redenumii toate strazile care se numesc, de exemplu: caisului, visinului, farasului, cenusii, ciorilor etc cu numele unor dascali, profesori, artisti etc care au locuit sau sunt legati de aceste locuri. Asta, bineinteles, daca numele acela aparent banal nu este legat de un fapt istoric. Si la capetele unor strazi redenumite as pune panouri cu date esentiale despre acea personalitate.
    Am scris si eu un articol despre strazile Orsovei vechi, dar cu un scop oarecum diferit.